Reseña del libro "Nikolai: Jurnalul Unui Asasin: Roman"
Nikolai: Journal of a Hitman. A Sniper Novel This book is in Romanian. It is a masterpiece in the field of sniper / hitman novels. C. C. Mihalki writes thrillers, fantasy, and SF novels and short stories. Romanul Nikolai: Jurnalul unui asasin de C. C. Mihalki te ţine cu sufletul la gură de la prima la ultima pagină. Nikolai este un asasin plătit. Are o viaţă plină până la saturaţie de evenimente dintre cele mai palpitante. Copilăria lui a fost neomenos de dură. Este extrem de bine antrenat. Cine credeţi că se va îndrăgosti de el? - Citiţi acest roman captivant şi veţi petrece ore minunate cu eroii săi. Până îl procuraţi, aveţi aici un foarte scurt fragment din această carte palpitantă - Mi-e foame! şi-mi dau seama că iar am gândit cu voce tare. Mă uit stânjenită la Nikolai. Umerii acestuia se scutură de parcă ar râde-n hohote pe înfundate. Mă înroşesc complet. Nikolai se apropie de mine ţinând în mână cele două ciocolate cu arahide pe care le-am cumpărat mai devreme. - Scuze pentru asta, dar chiar a fost amuzant. Iau ostatic un detectiv de poliţie, îl imobilizez, iar primul lucru pe care-l aud din gura lui e că-i este foame, zice el cu vocea gâtuită de parcă s-ar abţine să nu izbucnească iar în râs. Îmi vine să-i crăp capul. Desface ambalajul unei ciocolate pe jumătate, după care îmi apropie genunchii unul de celălalt şi-nfige ciocolata între ei, astfel încât să pot muşca din ea fără ajutor. - Când ţi-e sete, mă anunţi, mai zice el şi se apucă iar de montat. Aş vrea să-i mulţumesc, dar mă abţin. De ce aş face-o? Mi-am pierdut slujba din cauza lui, iar acum m-a luat ostatică. Muşc din ciocolată şi încerc să nu mă mai gândesc la nimic. - Trebuie să recunosc, Sara, că la asta nu m-am aşteptat, se aude din nou vocea lui Nikolai. Cum ai ştiut de Egorov? Apropo, 2-1 pentru tine. Am gura plină, nu pot vorbi, aşa că am timp să meditez asupra răspunsului pe care am să i-l dau, când îmi aduc aminte de ce-a spus Egorov şi de ce-am păţit eu însămi prin telefon - Nikolai nu poate fi minţit. Chiar am de gând să testez această teorie, dar deocamdată îi spun adevărul, pentru că alt răspuns mai bun nu am: - Am mers la „ghici." M-am bazat pe instinct presupun. - Ai fi o bună asasină, Sara, şi iar îl simt mustăcind. - Iar tu ai fi un jalnic detectiv, îl contrez eu. - Tot ce se poate, răspunde el deloc supărat de tonul meu, dar măcar nu aş leşina în condiţii de stres. Asta-i prea de tot. L-aş omorî, l-aş resuscita şi apoi iar l-aş omorî. E destul de vorbăreţ pentru un asasin. - Credeam că doar armata, marina şi forţele aeriene au în dotare Beretta M9. De asemenea, credeam că poliţiştii renunţă la insignă doar atunci când dorm şi nici atuncea toţi. Care-i treaba Sara, te-au suspendat în loc să te decoreze? - Detectiv Taylor pentru tine, nu Sara! explodez eu şi mă smucesc ca şi cum aş încerca să scap de legături şi să mă năpustesc asupra lui.
